Contextul actual, marcat de o criză energetică globală ce a afectat semnificativ Uniunea Europeană, a determinat statele membre să caute surse alternative de aprovizionare. România se află într-o poziție favorabilă, având în vedere resursele proprii din Marea Neagră și proiectul Neptun Deep, care urmează să înceapă extracția de gaze naturale în perioada următoare.

În acest peisaj, se conturează un proiect numit generic Coridorul Verde, ce presupune realizarea unor conexiuni electrice între regiunea Mării Caspice și Europa, trecând prin Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria. Spre deosebire de alte culoare energetice din zonă, acesta se bazează pe un cablu submarin, nu pe infrastructură terestră clasică.

Cosmin Păcuraru a explicat pentru Gândul mecanismul tehnic al proiectului: „UE încearcă să-și diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar existența unor alternative este esențială. În acest context, în 2022 a fost lansat proiectul «Coridorul Verde Azerbaidjan–UE» — un cablu electric submarin în curent continuu, pe traseul Azerbaidjan–Georgia–Marea Neagră–România–Ungaria–piața europeană.” Spre deosebire de rețelele electrice terestre, care funcționează preponderent în curent alternativ, acest cablu ar folosi tehnologie de curent continuu.

Pentru România, participarea la acest proiect ar însemna diversificarea rutelor de aprovizionare și integrarea de energie regenerabilă suplimentară în sistemul energetic european. Totuși, expertul atrage atenția asupra unei vulnerabilități majore: Azerbaidjanul, partener-cheie al proiectului, are o capacitate redusă de producție din surse regenerabile. Din totalul de aproape 10.000 MW instalați, majoritatea covârșitoare provine din centrale pe gaze, în timp ce sursele solare și eoliene reprezintă doar o mică parte, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului cu adevărat „verde” al energiei exportate.