Potrivit Digi24, spre deosebire de materialele fisionabile folosite la fabricarea bombelor atomice, care pot fi monitorizate și inventariate cu precizie, algoritmii de inteligență artificială sunt mult mai greu de ținut sub control. Ei pot fi multiplicați, transmiși și modificați cu ușurință, ceea ce face aproape imposibilă o supraveghere similară celei aplicate armelor nucleare.

O altă diferență majoră ține de cine deține controlul asupra tehnologiei. În timp ce programele nucleare au fost, în general, apanajul statelor, dezvoltarea IA este condusă în prezent de companii private, ceea ce schimbă complet dinamica puterii și a responsabilității în acest domeniu.

Autorii analizei mai subliniază un aspect crucial: omenirea nu a trecut printr-un eveniment de amploarea Hiroshima și Nagasaki care să demonstreze clar, în mod dramatic, cât de periculoasă poate fi inteligența artificială necontrolată. Fără un asemenea moment de cotitură, riscurile rămân, pentru multă lume, mai degrabă ipotetice decât concrete.

Concluzia cercetătorilor citați de publicația americană este că adoptarea modelului nuclear ca bază pentru guvernanța globală a IA riscă să treacă cu vederea exact acele trăsături care fac această tehnologie atât de dificil de supravegheat și reglementat în practică.