În prezent, majoritatea covârșitoare a exporturilor petroliere kazahe trece prin conducta Caspian Pipeline Consortium, care traversează Rusia și ajunge la Marea Neagră, de unde petrolul este trimis spre piețele europene. Această rută a fost însă suspendată temporar de mai multe ori în 2024, din cauza atacurilor asupra infrastructurii din zona Novorossiisk, ceea ce a obligat companiile kazahe să își reducă producția.

Ca răspuns, producătorii pregătesc un studiu de fezabilitate pentru un traseu alternativ, care ar lega orașul Atyrau de portul Aktau, urmând să treacă Marea Caspică spre Baku, în Azerbaidjan. De acolo, petrolul ar putea fi transportat prin Georgia și Turcia, până la Mediterana, folosind o rută deja existentă. Pentru traversarea Mării Caspice sunt luate în calcul două soluții tehnice: fie o conductă submarină, fie o flotă mărită de petroliere, ambele variante putând asigura un volum considerabil mai mare decât cel transportat în prezent pe această cale.

Proiectul este susținut de un grup de lucru format din companiile care operează cele mai importante zăcăminte petroliere ale țării, Tengiz și Kashagan, printre care se numără giganți precum Chevron, ExxonMobil, Shell, Eni și TotalEnergies. Rezultatele analizei vor fi discutate cu acționarii în luna noiembrie, urmând ca aceștia să decidă dacă proiectul va fi implementat. Reprezentanții industriei avertizează totuși că noua rută ar implica costuri ridicate și ar necesita mai mulți ani pentru finalizare.

Necesitatea unei alternative a devenit tot mai evidentă pe fondul creșterii capacității de producție, generată de extinderea masivă a zăcământului Tengiz, realizată de Chevron. Totuși, aproape întreaga producție suplimentară depinde tot de conducta care trece prin Rusia, iar întreruperile repetate din acest an au dus la reducerea țintei de producție a Kazahstanului pentru anul viitor.