Pentru ca schimbarea să fie definitivă, Seimasul mai are nevoie de două runde de vot, separate printr-un interval de cel puțin trei luni, fiecare necesitând sprijinul a minimum 94 din cei 141 de parlamentari. Prima etapă a fost deja depășită, cu 99 de voturi favorabile, 13 împotrivă și cinci abțineri. Următorul moment decisiv este stabilit pentru 6 octombrie, iar votul care va tranșa definitiv chestiunea urmează să aibă loc în ianuarie 2027.

Președintele Seimasului, Juozas Olekas, a subliniat că peisajul de securitate din regiune s-a transformat radical de la adoptarea actualei Constituții. Conflictul declanșat de Rusia în Ucraina, retorica nucleară a Kremlinului și consolidarea trupelor ruse în zone apropiate precum Kaliningradul și Belarus reprezintă motivele principale pentru care legislativul dorește să renunțe la interdicție. Practic, Lituania își dorește libertatea de a face parte, fără limitări, din mecanismul NATO de descurajare nucleară.

Șeful Comisiei parlamentare pentru Afaceri Externe, Remigijus Motuzas, a subliniat că țara trebuie să aibă acces la toate instrumentele oferite de apartenența la NATO pentru a-și proteja teritoriul. „Nici țările noastre vecine, precum Letonia, Estonia și Polonia, nu au astfel de restricții. Lituania trebuie să arate clar aliaților și adversarilor că își va apăra independența prin toate mijloacele”, a afirmat oficialul.

Reacția Moscovei nu a întârziat să apară: purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că orice armă nucleară instalată în Lituania și percepută ca o amenințare la adresa Rusiei va fi considerată țintă militară legitimă. Ministrul lituanian de Externe a replicat scurt, amintind că țara sa se află deja în vizorul Moscovei. Pe plan diplomatic, oficialii de la Vilnius au recunoscut că poartă discuții confidențiale cu Washingtonul privind o posibilă prezență a armelor nucleare americane pe teritoriul lituanian, strict în situații de criză sau conflict, nu în timp de pace.