Ultimul refugiu al aspretelui: majoritatea exemplarelor, concentrate pe o porțiune minusculă din Vâlsan
Un pește extrem de rar, care nu mai există în stare sălbatică decât în râul Vâlsan, se confruntă cu un risc major de dispariție, arată cea mai recentă monitorizare a populației. Datele indică faptul că marea majoritate a exemplarelor rămase trăiesc concentrate pe o distanță de doar câteva sute de metri, o zonă vulnerabilă la poluare și la lucrări hidrotehnice.
Potrivit Mediafax, cercetătorii Fundației Centura Verde au numărat, în cadrul unei evaluări desfășurate la finalul lunii septembrie 2026, un total de 150 de exemplare de asprete (Romanichthys valsanicola) în nouă din cele 21 de puncte de observație stabilite de-a lungul a circa 10 kilometri de râu. Surprinzător, 114 dintre acestea, adică trei sferturi din populația identificată, au fost găsite pe un segment de numai 450 de metri, în apropiere de Brădetu.
Organizația avertizează că tocmai acest nucleu populațional este expus unor riscuri semnificative: un baraj de beton situat mai sus pe cursul apei blochează migrarea peștilor, iar mai jos se află o stație de epurare care, potrivit fundației, nu funcționează corespunzător și poluează apa. Comparativ cu anul trecut, când fuseseră numărați 181 de aspreți, cifrele din 2026 arată o scădere semnificativă, în special în zona din aval de instalația de epurare, unde numărul exemplarelor a scăzut de la 68 la 36.
Un alt factor de risc identificat este legat de cantitatea de apă din râu. Fundația arată că, în zona din aval de barajul Vâlsan și de captarea Dobroneagu, nu se respectă constant debitul minim necesar supraviețuirii ecosistemului, iar în perioadele de secetă apa se încălzește mai repede și pierde oxigen. „Fie îl salvăm acum, fie îl pierdem pentru totdeauna”, a declarat Alex Găvan, președintele Fundației Centura Verde și inițiatorul programului „Aspretele Trăiește”, subliniind legătura dintre starea râului și supraviețuirea speciei.
Pentru a contracara aceste amenințări, este în derulare un proiect – parte a programului Open Rivers – care vizează eliminarea a trei obstacole artificiale din zona Brădetu, printre care și barajul care blochează deplasarea peștilor, urmând ca astfel să fie redeschisă circulația pe aproape 13 kilometri de râu. În paralel, prin bugetul de stat pe 2026 au fost alocați aproximativ 500.000 de euro pentru modernizarea stației de epurare, iar fundația propune ca valorile debitului ecologic calculate în 2024 de INHGA să fie incluse oficial în autorizațiile de gospodărire a apelor. Totodată, a fost depusă o cerere de finanțare europeană, prin programul LIFE, pentru un proiect de cinci ani care include monitorizare, refacerea habitatului, repopulare și construirea unui centru de cercetare și reproducere în captivitate în comuna Brăduleț.