Documentul arată că mai multe guverne europene au semnalat cazuri în care combatanți întorși de pe linia frontului aveau asupra lor piese de armament sau dotări militare. Deși aceste situații nu demonstrează automat implicarea în rețele de contrabandă organizată, ele sunt considerate un semnal că materiale de război ar putea ajunge, în mod izolat, din Ucraina spre teritoriul UE.

Un alt motiv de îngrijorare ține de experiența de luptă acumulată de foștii combatanți, fie ei voluntari, mercenari sau militari activi, care ar putea, potrivit autorilor documentului, să fie exploatată ulterior în scopuri infracționale sau teroriste. Riscul nu se limitează la luptătorii ruși suspectați de implicare în operațiuni de sabotaj sau acțiuni hibride, ci vizează și veteranii ucraineni, mai ales în state precum Germania, Polonia sau Cehia, unde trăiesc comunități numeroase de refugiați.

În acest context, mai multe state membre au cerut interzicerea accesului în UE pentru combatanții ruși, actuali sau foști. Propunerea făcuse inițial parte din al 21-lea pachet de sancțiuni, însă a fost diluată din cauza opoziției Franței și Italiei. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a precizat însă că ideea a câștigat din nou susținere după incidentul de sabotaj de la aeroportul din Leipzig, atribuit Rusiei de guvernul german: „Există un sprijin larg pentru reluarea acestei inițiative”.

Totodată, un raport realizat în luna martie de Inițiativa Globală împotriva Crimei Organizate Transnaționale arată că, deocamdată, nu există probe ale unui trafic amplu de arme dinspre Ucraina către statele vecine. Autoritățile ucrainene au creat însă un punct național de contact dedicat armelor de foc, prin care Europol este informat despre echipamente confiscate, furate sau declarate pierdute.