Potrivit Mediafax, care citează The Independent, magistrații de la Tribunalul Districtual Central din Seul l-au găsit vinovat pe Yoon în luna februarie de folosirea abuzivă a armatei și a forțelor de poliție pentru a bloca activitatea Parlamentului, a reține adversari politici și a-și consolida puterea în mod necontrolat pe o perioadă semnificativă de timp.

Nemulțumit de pedeapsa pronunțată, procurorul special Cho Eun-suk a contestat, de asemenea, decizia, echipa de acuzare susținând că gestul lui Yoon a reprezentat un pericol major pentru sistemul democratic al țării și că o rebeliune de o asemenea anvergură nu poate fi sancționată altfel decât prin condamnarea la moarte. Reprezentanții acuzării au mai arătat că faptul că Seulul nu a mai aplicat execuții din 1997 nu ar trebui să limiteze dreptul instanțelor de a dispune această pedeapsă.

Avocații fostului președinte au respins acuzațiile, afirmând că acesta nu a urmărit nici să provoace prejudicii, nici să instituie un regim autoritar. Potrivit apărării, decizia de a introduce legea marțială a fost menită să atragă atenția opiniei publice asupra unor presupuse blocaje provocate deliberat de opoziția din Legislativ.

Măsura controversată, anunțată în seara zilei de 3 decembrie 2024, a fost anulată în câteva ore, după ce un grup de parlamentari a reușit să treacă de cordonul format din militari și polițiști și a votat revocarea ei. Yoon a fost scos din funcție la jumătatea lunii decembrie 2024, iar Curtea Constituțională i-a confirmat demiterea definitivă în aprilie 2025. Rearestat în iulie 2025, acesta este implicat în mai multe dosare penale legate de criza provocată de legea marțială, acuzația de rebeliune fiind cea mai gravă dintre toate. Instanța de apel nu a anunțat încă data la care va pronunța verdictul final.