Plasticul de unică folosință, transformat în combustibil auto printr-o metodă chimică inovatoare
O echipă de cercetători americani a pus la punct un procedeu prin care polietilena, unul dintre cele mai răspândite tipuri de plastic, poate fi convertită direct în combustibili asemănători benzinei sau motorinei. Descoperirea ar putea oferi o soluție pentru gestionarea deșeurilor plastice care se acumulează la nivel global.
Potrivit Mediafax, specialiștii de la Laboratorul Național Oak Ridge, aflat în subordinea Departamentului american al Energiei, au experimentat cu săruri topite pe bază de clorură de aluminiu pentru a descompune plasticul. Aceste substanțe au un rol dublu: servesc drept mediu în care are loc reacția și, în același timp, funcționează ca agent catalizator care declanșează transformarea chimică a materialului.
Pentru a înțelege mecanismul din spatele procesului, cercetătorii au analizat cu ajutorul unor tehnici avansate — spectroscopie cu raze X și rezonanță magnetică nucleară — modul în care atomii de aluminiu formează zone puternic acide, capabile să rupă lanțurile lungi de molecule specifice polietilenei. Testele au arătat că tipul de plastic folosit la început influențează rezultatul final: structurile moleculare mai simple duc la obținerea unui produs similar benzinei, în timp ce cele mai complexe generează un combustibil apropiat de motorină. În condiții experimentale moderate, randamentul de benzină obținut a ajuns la aproximativ 60%.
Un avantaj notabil al acestei metode este consumul redus de energie comparativ cu tehnicile clasice de reciclare chimică a plasticului, care presupun temperaturi de până la 500 de grade Celsius prin procesul de piroliză. În schimb, noua tehnologie funcționează la temperaturi sub 200 de grade Celsius, apropiate de cele dintr-un cuptor obișnuit, fără a necesita catalizatori scumpi din metale rare, hidrogen suplimentar sau solvenți chimici complecși.
Cercetătorii au precizat că, dacă tehnologia va putea fi implementată la scară largă, aceasta ar putea avea un impact pozitiv asupra independenței energetice și industriale a Statelor Unite. Totuși, echipa se confruntă în continuare cu o dificultate tehnică: sărurile utilizate absorb ușor umezeala din aer, ceea ce le poate afecta stabilitatea. Din acest motiv, oamenii de știință intenționează să testeze metode de protejare a compusului, printre care utilizarea unor materiale pe bază de carbon sau halogeni, pentru a face procesul mai eficient și mai ușor de aplicat industrial. Studiul, pentru care a fost depusă și o cerere de brevet, a fost publicat în Journal of the American Chemical Society.