Ascensiunea dolarului este alimentată de robustețea economiei americane și de nivelul ridicat al ratelor dobânzilor din SUA. În paralel, euro este pus sub presiune de costurile ridicate ale energiei în Europa și de tensiunile politice interne ale unor state membre. Prețul gazelor naturale pe continent a atins în septembrie cel mai înalt nivel din 2022 încoace.

Franța se confruntă cu turbulențe pe piețele financiare, generate de problemele bugetare și de instabilitatea politică. Diferența dintre dobânzile la obligațiunile franceze și cele germane a urcat peste 115 puncte de bază, cea mai mare distanță înregistrată din 2012. În Statele Unite, atenția investitorilor este îndreptată spre datele economice recente, inclusiv raportul privind ocuparea forței de muncă așteptat vineri, care ar putea contura direcția viitoare a politicii monetare a Rezervei Federale.

Șeful Fed New York, John Williams, a temperat însă speculațiile legate de o eventuală majorare a dobânzii în luna octombrie. „Nu există nicio nevoie de urgență” pentru o nouă creștere a costului creditării, a declarat oficialul, afirmație care a diminuat temporar așteptările pieței.

Pentru economia românească, un dolar mai scump se poate traduce prin costuri mai mari la importurile facturate în această monedă, fie că vorbim despre echipamente, materii prime sau petrol, ale cărui cotații internaționale sunt exprimate predominant în dolari. Prețul final plătit de consumatorii români rămâne însă influențat și de alți factori, precum taxele, cheltuielile de transport și cursul valutar local. Conform datelor BNR, dolarul se tranzacționa miercuri la 4,6568 lei, în urcare față de 4,6397 lei din ziua anterioară, în timp ce euro era cotat la 5,2780 lei.