Executivul plănuiește restructurarea rețelei de paturi din spitalele slab ocupate
Viitorul Guvern condus de Mureșan intenționează să continue reforma sistemului sanitar prin diminuarea numărului de paturi de spitalizare continuă în unitățile medicale cu grad scăzut de ocupare, potrivit informațiilor publicate de Mediafax.
Ideea nu este nouă: încă din primăvară, Ministerul Sănătății a adoptat un plan pentru intervalul 2026-2028 prin care își propune să elimine progresiv circa 14.000 de paturi destinate spitalizării continue, în timp ce va încuraja tratamentele în regim ambulatoriu sau de zi. Paturile alocate îngrijirilor paliative nu vor fi afectate de această restructurare.
Programul de guvernare merge pe aceeași linie, indicând clar că spațiile de spitalizare cu grad redus de utilizare trebuie reorganizate. Aceste capacități ar fi redirecționate către servicii de ambulatoriu, recuperare medicală și îngrijiri paliative, în paralel cu creșterea ponderii pacienților tratați prin spitalizare de zi. Documentul mai prevede cel puțin 2.000 de paturi noi pentru paliație și dezvoltarea serviciilor de combatere a durerii pentru pacienții în stadii terminale.
Statisticile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prezentate în vară, indicau un grad mediu de ocupare de doar 63% la paturile pentru pacienți acuți, cu peste 140 de spitale sub 60% și 63 de unități sub 50%, în vreme ce spitalele mari de urgență funcționau frecvent la capacitate maximă. Ministerul Sănătății a explicat, la aprobarea planului național, că România dispune de 724 de paturi la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 511, subliniind că problema reală este modul de distribuire și folosire a acestor resurse, nu numărul lor absolut.
Restructurarea capacităților spitalicești nu este singura schimbare vizată. Programul de guvernare propune trecerea la finanțarea spitalelor în funcție de serviciile efective oferite pacienților, cu tarife adaptate complexității cazurilor, precum și plata cadrelor medicale în baza performanței. Șefii de secții ar fi numiți de conducerea spitalelor prin contracte de performanță, nu de mediul universitar, iar centrele de permanență ineficiente din zonele urbane ar putea fi reduse, în contextul introducerii unui dosar electronic unic de pacient și a unor registre naționale de boli. Varianta finală a programului poate fi modificată până la finalizarea negocierilor politice și votul de învestitură din Parlament.