Conform datelor publicate de operatorul pieței, energia tranzacționată astăzi pentru livrare mâine costă în medie 1.224 de lei pe MWh, echivalentul a 233 de euro. Doar Ungaria înregistrează un preț mai ridicat, de 239 de euro pe MWh. Din cauza acestei diferențe, o parte din energia importată de România ajunge, prin mecanismul pieței comune, chiar în rețeaua ungară.

Deficitul provine în principal din capacitatea insuficientă de producție internă, mai ales în orele de consum maxim. Situația este agravată de faptul că cele două reactoare de la centrala nucleară Cernavodă nu funcționează, iar producția hidroenergetică a scăzut semnificativ din cauza debitului redus al Dunării. Pentru intervalele fără soare, România este nevoită să importe energie atât din Bulgaria, cât și din Ungaria.

La aceste probleme se adaugă și o scădere a vitezei vântului prevăzută pentru mâine, care va reduce producția eoliană medie la aproximativ 300 MW, de trei ori mai puțin decât în ziua curentă. În plus, mai multe centrale pe cărbune sunt oprite din cauza unor avarii tehnice: unitatea de la Paroșeni, cu o capacitate de 130 MW, este scoasă din funcțiune de pe 21 septembrie, urmând să repornească abia pe 28, din cauza unei lucrări de reparație la conducta de gaz. Similar, singurul grup activ de la termocentrala Turceni, cu o putere de 263 MW, a fost oprit dimineața din cauza unei defecțiuni la cazan, repornirea fiind programată tot pentru 28 septembrie.

Alte unități, precum Craiova 2 sau București Sud, se află în opriri programate, în timp ce București Vest și CET Brazi sunt oprite de mai multă vreme. Combinația dintre lipsa reactoarelor nucleare, reducerea producției hidro și absența vântului sau a soarelui poate duce la scăderi drastice ale producției naționale. Un exemplu concret: ieri dimineață, în jurul orei 5:30, producția a coborât la doar 2.800 MW, moment în care România importa aproape 2.200 MW pentru a acoperi necesarul.