Potrivit Mediafax, care citează The Independent, procesul de deschidere a arhivelor se va derula în două etape. Prima are loc pe 4 noiembrie, când va fi lansată o bază de date ce va conține până la 60.000 de nume, mult mai accesibilă decât varianta actuală, rezervată în special cercetătorilor și rudelor apropiate ale celor vizați.

Sistemul va permite identificarea persoanelor după nume, data și locul nașterii, numele mamei, pseudonimul folosit în activitatea de informator, precum și tipul sau numărul dosarului. Pentru a proteja intimitatea persoanelor, detaliile sensibile — cum ar fi starea de sănătate, dependențele sau viața intimă — nu vor fi făcute publice. Din cauza interesului ridicat anticipat, platforma va funcționa pe servere separate, pentru a nu bloca sistemele instituției.

A doua fază a proiectului este stabilită pentru 25 februarie 2027, când urmează să fie publicate aproximativ 9.000 de dosare voluminoase, cunoscute drept „dosare B”, care descriu pe larg persoane racolate sau urmărite pentru recrutare de fosta Securitate maghiară. Gergő Bendegúz Cseh, șeful instituției care administrează arhivele, a explicat pentru Associated Press că subiectul a rămas sensibil timp de decenii: „publicarea acestor documente a rămas o temă controversată încă de la tranziția democratică a Ungariei din 1990”, motivul principal fiind riscul ca unele nume să fie legate de foști sau actuali oameni politici.

Măsura are la bază legea adoptată de Parlamentul de la Budapesta pe 15 septembrie, prin care guvernul lui Péter Magyar spune că onorează un angajament rămas nerezolvat de la căderea comunismului. Magyar promisese, după victoria partidului său Tisza în fața lui Viktor Orbán la alegerile din aprilie, că documentele fostelor structuri de securitate — active între 1944 și 1990 — vor deveni publice și căutabile online, incluzând informații despre persoanele supravegheate, victimele represiunii și foștii colaboratori ai regimului.