Potrivit Gândul, Consiliul regional din Liov a votat ca anul 2027 să poarte numele Armatei Insurgenților Ucraineni (UPA) și al lui Roman Șuhevici, fostul lider al organizației, pentru a marca 85 de ani de la fondarea mișcării și 120 de ani de la nașterea comandantului. Problema este că ambii sunt legați istoric de uciderea a numeroși civili polonezi, mai ales în regiunile Volânia și Galiția de Est.

Premierul polonez Donald Tusk a reacționat imediat, susținând că o astfel de inițiativă poate afecta relația strategică dintre cele două state, tocmai într-un moment în care sprijinul Poloniei este esențial pentru Ucraina. „Acest lucru dăunează Ucrainei și face jocul celor care îi doresc răul”, a transmis șeful Guvernului de la Varșovia.

Chiar și Ministerul de Externe de la Kiev s-a delimitat de hotărârea locală, numind-o „contraproductivă” și precizând că nu a fost consultat înainte de adoptarea ei. Oficialii ucraineni au subliniat că este vorba despre o decizie exclusiv regională, care nu reflectă poziția Guvernului central și care ar putea complica relațiile bilaterale.

Controversa este alimentată și de trecutul lui Șuhevici, care a condus UPA între 1943 și 1950, dar care a făcut parte anterior din batalionul Nachtigall, unitate implicată în operațiuni militare germane din 1941 și asociată cu persecuții împotriva evreilor. În Polonia, faptele comise de UPA sunt considerate parte a unui genocid, în timp ce în Ucraina memoria organizației rămâne divizată, fiind văzută de unii drept simbol al luptei pentru independență.