Șeful administrației regionale, Alexander Khinshtein, a explicat că instituțiile locale colaborează deja cu reprezentanți ai armatei pentru a stabili ce locații ar putea fi integrate în aceste trasee, printre care instalații subterane și fortificații folosite de militarii ruși pe durata conflictului.

Oficialul a precizat că printre obiectivele vizate s-ar putea număra și punctele în care au fost cantonați soldați nord-coreeni, aduși în sprijinul trupelor ruse. „Sunt convins că vizitarea și vizionarea posturilor de comandă subterane folosite pentru coordonarea trupelor – sau a postului de comandă unde erau staționați camarazii noștri de arme din Armata Populară Coreeană – va fi extrem de interesantă”, a afirmat Khinshtein, care a subliniat că lucrările pentru acest proiect au început deja, fără a se aștepta finalul conflictului.

Contextul face referire la incursiunea lansată de forțele ucrainene în august 2024, când Kievul a reușit să pătrundă pe teritoriul rus și să controleze temporar peste 1.300 de kilometri pătrați, cea mai amplă acțiune de acest tip de la Al Doilea Război Mondial. Ucraina a susținut că obiectivul principal era obligarea Moscovei să-și redirecționeze resursele militare, reducând astfel presiunea pe alte fronturi.

Rusia a recâștigat progresiv teritoriile pierdute, iar în martie 2025 o contraofensivă majoră a determinat retragerea trupelor ucrainene din Sudja, cel mai important oraș rus controlat anterior de Kiev. Nord-coreenii, estimați la circa 12.000 de militari inițial, au avut un rol important în această recucerire, chiar dacă au suferit pierderi semnificative, potrivit relatărilor citate de Digi24. Impactul strategic real al operațiunii ucrainene din Kursk rămâne, însă, un subiect controversat între analiști.