Președintele Alexander Stubb a precizat că, în perioada următoare, va fi creat un grup dedicat coordonării nucleare, menit să pună bazele concrete ale acestei colaborări strategice. Decizia Helsinki vine în contextul războiului prelungit din Ucraina, al acțiunilor hibride atribuite Rusiei și al semnelor de instabilitate privind garanțiile de securitate oferite de Statele Unite aliaților europeni.

Frontiera de peste 1.300 de kilometri pe care Finlanda o are cu Rusia a împins autoritățile de la Helsinki spre măsuri defensive mai ferme. Stubb a explicat că relația militară cu Parisul s-a dezvoltat gradual, amintind că Franța a contribuit anterior cu trupe pentru prezența NATO pe teritoriul finlandez, iar acum colaborarea a avansat spre componenta nucleară.

Proiectul lansat de Macron le permite statelor europene să participe voluntar la capacitatea de descurajare nucleară a Franței, deși decizia finală privind folosirea armamentului rămâne exclusiv la Paris, diferit de mecanismul comun folosit în cadrul NATO. Stubb a insistat că această formulă nu concurează cu structura nucleară a Alianței, iar Finlanda își va continua rolul dublu, de membru NATO și al Uniunii Europene.

Președintele finlandez a subliniat că țara sa nu va accepta amplasarea de arme nucleare pe teritoriul propriu în timp de pace, cooperarea presupunând mai degrabă exerciții militare comune și posibilitatea unor desfășurări temporare de echipamente franceze capabile să transporte astfel de arme. Totodată, Parlamentul de la Helsinki a renunțat recent la interdicțiile stricte privind materialele explozive nucleare, iar ministrul apărării, Antti Häkkänen, a numit acest pas unul „firesc”, similar deciziilor adoptate anterior de Danemarca, Suedia, Norvegia, Germania și Grecia.