Potrivit Gândul, reprezentanții celor 27 de state membre urmează să poarte discuții privind noul Cadru Financiar Multianual, într-un context în care majoritatea capitalelor europene resping ideea de a-și mări contribuțiile la bugetul comun. În același timp, nu există un consens nici asupra unor noi taxe sau surse alternative de venit propuse de Bruxelles, ceea ce deschide calea spre varianta unui buget general mai redus.

Comisia Europeană a propus, pentru intervalul 2028-2034, un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, sumă considerată prea mare de state precum Germania, Olanda sau Suedia. Aceste țări consideră că Uniunea ar trebui să investească mai mult în apărare, competitivitate și tehnologie, dar fără o creștere semnificativă a bugetului total, ceea ce ar putea duce la diminuarea fondurilor alocate tradițional agriculturii și coeziunii.

Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat această poziție, afirmând că „cu bugetul secolului XX, nu vom putea rezolva problemele secolului XXI”, motiv pentru care a cerut reduceri bugetare. De partea opusă se situează state precum Italia, Polonia sau Spania, care depind puternic de fondurile de coeziune și de Politica Agricolă Comună și resping orice diminuare majoră a acestor finanțări.

România se aliniază acestei ultime tabere, susținând un buget european ambițios, cu sume consistente pentru coeziune și agricultură. Pentru țara noastră, aceste fonduri sunt esențiale pentru infrastructură, dezvoltare regională și sprijinirea fermierilor. O poziție similară a fost exprimată și de președintele Consiliului European, António Costa, care a subliniat că noul buget trebuie să acopere nevoile emergente legate de apărare și competitivitate, fără a le sacrifica pe cele deja existente.