Nemulțumirea agricultorilor europeni s-a materializat prin proteste ample, inclusiv blocaje în jurul Bruxelles-ului, generate de costurile mari la combustibil, concurența produselor de import mai ieftine și noile reguli fitosanitare impuse la nivel european. Aceste tensiuni se suprapun peste dezbaterea privind reforma CAP, considerată de analiști una dintre cele mai spinoase teme din procesul de extindere a Uniunii.

Ucraina dispune de aproximativ 32 de milioane de hectare de teren agricol utilizabil, chiar fără a lua în calcul zonele ocupate de Rusia, precum Crimeea sau porțiuni din Donbas. Din această suprafață, 26 de milioane de hectare sunt deja exploatate, un teritoriu de două ori mai mare decât cel al Franței și de trei ori mai extins decât cele deținute de Spania sau Polonia. Practic, odată intrată în UE, Ucraina ar deveni imediat cel mai important producător de cereale și plante oleaginoase din bloc.

Cercetătoarea Elsa Régnier, într-o analiză realizată în 2024 pentru IDDRI, subliniază că dosarul agricol este unul dintre cele mai complicate capitole ale aderării, tocmai din cauza greutății pe care CAP o are în bugetul european și a fragilității exploatațiilor agricole existente. Un reprezentant al Comisiei Europene a recunoscut că adaptarea politicilor comunitare, inclusiv a celei agricole, va necesita timp și un efort considerabil din partea Ucrainei și Republicii Moldova.

Expertul Yves Le Morvan, din cadrul think tankului francez Agridées, atrage atenția că modelul agricol ucrainean, moștenit din perioada sovietică, diferă fundamental de cel al altor state membre. „Ucraina nu e Polonia; are un model agricol economic moștenit de la fosta Uniune Sovietică, cu structuri de proprietate a terenului și formule de business care sunt externe sistemului”, a explicat acesta. Printre soluțiile discutate se numără și posibilitatea unei aderări parțiale, fără statut deplin de membru pentru sectorul agricol.