Potrivit Economica.net, care citează Agerpres, Orban a susţinut că executivul pe care l-a condus între 2010 şi 2026 a reuşit să recupereze controlul asupra economiei naţionale, după ce, înainte de 2010, majoritatea sectoarelor strategice se aflau în mâini străine, mai ales germane. El şi-a definit mandatul drept o rezistenţă continuă faţă de ceea ce a numit colonizare economică şi politică.

Fostul lider conservator a criticat dur guvernul Tisza, acuzându-l că a renunţat la poziţia de neutralitate a Ungariei în conflictul ruso-ucrainean, la relaţiile privilegiate cu China şi lumea turcică, precum şi la garanţiile de securitate politică faţă de SUA. În opinia sa, actuala guvernare ar fi ajuns la o înţelegere tacită cu Bruxelles-ul, care ar submina forţele suveraniste şi ar duce, în cele din urmă, la pierderea controlului economic naţional.

Orban a respins acuzaţiile de corupţie aduse fostului său cabinet, afirmând că deciziile luate atunci au fost legale, şi a catalogat guvernarea Tisza drept una „agresivă, radicală şi neocomunistă”. De asemenea, a susţinut că problemele economice actuale, precum criza energetică sau declinul din agricultură şi construcţii, se datorează lipsei unei strategii coerente, nu insuficienţei fondurilor europene.

Referitor la eşecul electoral al taberei sale, Orban a explicat că principala cauză a fost dispariţia performanţei economice din perioada 2024-2026. „Tocmai ne-au votat să plecăm, ca să nu mai fie nevoiţi să mă asculte”, a spus el, adăugând că dreapta trebuie să se reorganizeze în următoarele şase luni pentru a rămâne relevantă pe scena politică ungară.