Potrivit Gândul, care citează Reuters, compania a ales această cale pentru a-și proteja activitatea de eventuale executări silite din partea creditorilor, în timp ce continuă să opereze zborurile normal. Capitolul 11 din legislația americană nu presupune închiderea firmei, ci oferă un răgaz pentru refacerea situației financiare, spre deosebire de o insolvență clasică.

Conflictul militar dintre Statele Unite și Iran a provocat o creștere bruscă a costurilor combustibilului aviatic, dublând prețurile și punând presiune uriașă pe companiile cu finanțe deja fragile. Specialiștii din domeniu avertizează că această situație reprezintă cea mai gravă provocare pentru industrie de la debutul pandemiei de coronavirus.

Pentru a-și continua activitatea pe perioada restructurării, airBaltic a anunțat că a asigurat o linie de finanțare de 350 de milioane de euro, susținută de mai multe instituții financiare internaționale, printre care Barclays, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management. Compania, care operează o flotă de circa 50 de aeronave Airbus A220-300, se confruntă de ceva timp cu dificultăți în negocierea unor împrumuturi pe termen scurt, iar costul obligațiunilor emise a crescut semnificativ pe fondul temerilor legate de un posibil incapacitate de plată.

Șeful guvernului leton, Andris Kulbergs, a explicat că măsura a devenit necesară după ce creditorii care dețin peste 70% din datoria companiei au respins o propunere de împrumut esențial pentru supraviețuirea acesteia, preferând varianta lichidării. „Consider această soluție una dintre cele mai bune opțiuni pentru asigurarea viabilității companiei airBaltic, întrucât oferă instrumentele necesare și timpul necesar pentru punerea în aplicare a planului de restructurare”, a precizat oficialul. Autoritățile de la Riga caută în continuare un partener strategic, în timp ce transportatorul își restrânge flota și renegociază obligațiile financiare.