Potrivit Economica.net, decizia a fost luată de o majoritate formată din patru judecători conservatori, printre care președintele Curții, John Roberts, alături de cei trei magistrați progresiști. Aceștia au considerat că executivul nu a oferit argumente suficiente pentru a justifica suspendarea hotărârii instanței inferioare și că șansele guvernului de a câștiga procesul pe fond sunt reduse.

Doar doi dintre judecătorii cei mai conservatori, Samuel Alito și Clarence Thomas, au fost de altă părere, susținând că cererea administrației ar fi trebuit admisă. În schimb, judecătorul Brett Kavanaugh, deși a votat alături de majoritate, a precizat într-o opinie separată că normele propuse de Serviciul Poștal ar putea fi legale în esență, însă punerea lor în aplicare chiar înainte de scrutinul din noiembrie ar fi nepotrivită, deoarece autoritățile locale nu ar avea timp să se adapteze.

Disputa juridică are legătură cu un decret semnat de Donald Trump în luna martie, prin care se cerea crearea unei liste centralizate a alegătorilor eligibili, pe baza datelor de la instituțiile de imigrare și de asigurări sociale, iar votul prin corespondență urma să fie permis doar celor incluși în această evidență. Măsura a fost atacată în instanță de mai multe state conduse de democrați și de o organizație civică, iar o judecătoare federală a decis pe 4 septembrie prelungirea suspendării noilor reguli până la finalizarea alegerilor.

Organizația ACLU a catalogat decizia Curții Supreme drept un succes important pentru democrație și pentru corectitudinea procesului electoral, subliniind că metodele de vot prin corespondență folosite de zeci de ani în toate statele americane rămân neschimbate. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât, potrivit datelor citate în articol, aproape o treime din alegătorii americani au folosit această modalitate de vot în 2024, iar republicanii riscă să piardă controlul asupra Congresului în alegerile care se apropie.