Potrivit Economica.net, expertul în energie susţine că importurile de gaz sunt uneori necesare pentru România, însă acest lucru nu înseamnă că orice cantitate sau preţ trebuie acceptate automat. El face diferenţa între un import justificat de un deficit real, care protejează consumatorii, şi un angajament costisitor asumat pentru a bifa un obiectiv politic, care îi afectează financiar pe români pe termen lung.

Chisăliţă critică modul în care se iau deciziile în sectorul energetic din România, unde responsabilitatea cade aproape mereu pe politicieni. Problema, spune el, este că oficialii îşi termină mandatele, intermediarii îşi încasează comisioanele, iar cetăţenii rămân cu obligaţia de plată. Ca exemplu, el aminteşte tentativa de a achiziţiona gaz natural lichefiat scump din SUA, care ar fi urmat să fie amestecat cu gaz românesc mai ieftin şi plătit tot de populaţie.

Analistul explică faptul că totul a pornit de la un memorandum semnat la Atena, în noiembrie 2025, în urma unor declaraţii pe care le consideră iresponsabile din partea unui director. Deşi semnatarul iniţial nu avea dreptul să revândă gazele, americanii au cerut ca un furnizor român să semneze documentul înainte de finalizarea discuţiilor, sub asigurarea că este doar un gest formal şi că angajamentul va fi anulat ulterior. Chisăliţă precizează însă că ieşirea promisă din acord nu s-a mai produs, iar memorandumul, care viza achiziţia a 1,5 miliarde de metri cubi de gaz american, ar fi rămas valabil, prim-ministrul intervenind pentru a evita transferarea costurilor către o companie de stat şi, implicit, către români.

„Românii nu ar trebui să afle din factură cât au costat vorba lungă a unui director, ambiţiile unui ministru sau promisiunile făcute în numele statului. În energie, fiecare decizie politică are un preţ. Regula trebuie să fie simplă: cine propune cumpărarea să arate calculul înainte de semnare, iar cine greşeşte să răspundă pentru cost”, a declarat Dumitru Chisăliţă. Potrivit acestuia, gazul american nu este o opţiune greşită în sine, dar orice decizie de achiziţie majoră trebuie însoţită de un preţ final transparent şi de o comparaţie clară cu alte alternative disponibile.