Datele unui recensământ din 2020 arată că, din cei circa 400.000 de fermieri francezi, jumătate vor atinge vârsta de pensionare până în 2030. Mai grav, două treimi dintre cei trecuți de 60 de ani nu au identificat un urmaș care să continue activitatea fermei.

Organizațiile neguvernamentale SOL (Alternatives Agroecologiques et Solidaires) și Rețeaua de Acțiune Climatică au publicat un raport intitulat sugestiv „Cine ne va hrăni în 2035?”, prin care atrag atenția că sprijinul statului pentru preluarea și înființarea de ferme rămâne insuficient, deși legea franceză își propune să ajungă la 500.000 de fermieri activi până în 2035. Autoritățile intenționează să deschidă în 2027 un ghișeu unic menit să simplifice procesul de transfer și înființare a exploatațiilor agricole.

Sumele alocate în prezent sunt considerate mult prea mici: o fermă nou-înființată primește în medie aproximativ 1.720 de euro sprijin, față de 7.500 de euro acordați pentru reconversii profesionale în alte domenii. Nu întâmplător, unul din cinci proiecte de acest tip eșuează. Raportul mai arată că munca în agricultură este mai puțin atractivă financiar și mai solicitantă fizic decât în alte industrii — aproape 60% dintre contracte sunt temporare, iar salariul orar mediu, de 14 euro, este considerabil sub cel din industrie, de 20 de euro. Autorii documentului avertizează că valurile de căldură tot mai frecvente accentuează nevoia de a îmbunătăți urgent condițiile de lucru din domeniu.

Fenomenul se produce pe fondul unui declin economic vizibil: Franța a pierdut 100.000 de ferme între 2010 și 2020, iar în 2025 marjele de profit din agricultură s-au prăbușit, în contextul scăderii consumului de vin, al reducerii efectivelor de animale și al dificultăților de export pentru grâu. Balanța comercială agricolă a țării a coborât la doar 200 de milioane de euro anul acesta, iar Franța a ajuns pe locul șase în topul exportatorilor europeni, după ce în anul 2000 ocupa poziția a doua.