Verdeață puțină, trafic mult: cum resimt orașele românești valurile de caniculă
Un studiu recent arată că marile centre urbane din România se confruntă cu un deficit important de vegetație, în timp ce numărul mașinilor rămâne ridicat, o combinație care amplifică disconfortul termic din timpul verii.

Potrivit Digi24, o analiză realizată de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert, arată că București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța au o acoperire vegetală sub jumătate din nivelul înregistrat în numeroase orașe europene.
Capitala stă cel mai prost dintre marile orașe europene comparate la acest capitol, cu doar 21,9% din suprafață acoperită de coroanele copacilor, aproape de două ori mai puțin decât Berlinul și considerabil sub orașe precum Varșovia, Madrid, Bruxelles, Sofia sau Stockholm. Cluj-Napoca ajunge la 25,7%, Iașiul la 23,7%, iar Timișoara la 22%. Constanța se află într-o situație și mai gravă, cu doar 12,7%, ocupând locul 651 din 732 de orașe analizate la nivel european. Toate cele cinci orașe românești se situează sub media europeană de 28,3%, iar problema este extinsă: din 35 de orașe din România incluse în analiză, 26 nu ating acest prag.
Specialiștii subliniază că nivelul scăzut de vegetație nu poate fi pus doar pe seama dezvoltării economice, din moment ce Sofia, capitala unei țări cu venituri mai mici decât România, depășește cu mult procentele înregistrate în orașele românești.
La deficitul de spații verzi se adaugă un număr foarte mare de automobile. Datele Eurostat citate în analiză arată că, în 2024, regiunea București-Ilfov avea 671 de mașini la 1.000 de locuitori, de două ori mai mult decât Berlinul și peste nivelul din Bruxelles, Stockholm sau Budapesta. Singura regiune cu o rată mai mare de motorizare este cea a Varșoviei. Analiștii atrag atenția că absența copacilor, combinată cu suprafețele asfaltate extinse și traficul intens, contribuie la creșterea temperaturilor în oraș pe timp de caniculă, afectând în special persoanele vârstnice, copiii și locuitorii blocurilor fără izolare termică sau aer condiționat.
Documentul amintește și că strategia europeană pentru biodiversitate impune localităților cu peste 20.000 de locuitori adoptarea unor planuri de extindere a spațiilor verzi. Pentru orașele din România, concluzia studiului este că plantarea de copaci și îmbunătățirea transportului public devin necesități de sănătate publică, nu simple preocupări estetice.