Potrivit Mediafax, cercetarea a fost derulată de echipe de la Dana-Farber Cancer Institute, Harvard Medical School și Broad Institute, iar concluziile au fost publicate în Nature Medicine pe 14 octombrie 2026. Vaccinul, denumit NeoVax, este construit pornind de la neoantigene – particularități moleculare generate de mutațiile specifice ale celulelor tumorale – identificate separat pentru fiecare pacientă în parte.

Scopul preparatului este să „învețe” limfocitele T să identifice și să distrugă celulele canceroase. În cadrul studiului, administrarea vaccinului a fost combinată cu nivolumab, o substanță care inhibă receptorul PD-1, implicat în reglarea răspunsului imun.

La acest experiment clinic de fază incipientă au participat zece femei diagnosticate cu o formă agresivă de cancer ovarian epitelial. Opt dintre ele au dezvoltat un răspuns imunitar la cel puțin o componentă a vaccinului, iar la șase s-au observat și alte semnale biologice relevante. Nu au fost semnalate probleme neașteptate de siguranță, iar niciuna dintre participante nu a abandonat tratamentul din cauza efectelor adverse.

O dificultate importantă rămâne durata de fabricare a fiecărui vaccin, întrucât acesta este personalizat în funcție de structura moleculară a tumorii, ceea ce poate reduce numărul de paciente tratate într-un timp limitat. Autorii studiului precizează că obiectivul principal a fost verificarea siguranței și a fezabilității metodei, nu demonstrarea eficienței pe termen lung, acest aspect urmând a fi analizat în cercetări viitoare de amploare mai mare.

În România, direcția medicinei oncologice personalizate este susținută de proiecte precum ROGEN, derulat de UMF „Carol Davila”, alături de cercetări similare realizate la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și la centrul OncoGen din Timișoara, care vizează dezvoltarea infrastructurii genomice și a terapiilor celulare și imune.