Petrotel-Lukoil rămâne pe linia de plutire: rafinăria stă, dar e gata de repornire
După ce situația rafinăriei din Ploiești a fost prezentată într-un articol din Financial Times despre activele Lukoil la nivel internațional, conducerea Petrotel a ținut să clarifice, pentru Mediafax, că unitatea nu a fost părăsită, ci se află într-o stare de conservare tehnică ce permite reluarea producției.

Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului companiei, a precizat pentru Mediafax că instalațiile sunt menținute în parametri care ar face posibilă o repornire rapidă, condiționată doar de efectuarea testelor tehnice necesare.
Rafinăria nu mai livrează carburanți de aproape un an și a intrat oficial în insolvență pe 26 august, însă reprezentanții companiei insistă că prioritatea rămâne păstrarea integrității echipamentelor, nu abandonarea platformei industriale. Petrotel face parte din grupul de patru entități Lukoil aflate sub incidența sancțiunilor internaționale legate de războiul din Ucraina, motiv pentru care activitatea sa este monitorizată îndeaproape de statul român.
În luna iulie, compania a depus o solicitare către Departamentul Trezoreriei SUA, prin OFAC, pentru o licență specifică de operare, diferită de licența generală tranzitorie acordată constant din 22 octombrie până acum. Oficialii au subliniat însă că reluarea activității nu depinde neapărat de această aprobare, existând și alte căi legale prin care rafinăria ar putea funcționa fără a intra sub incidența sancțiunilor.
Fostă Rafinărie Româno-Americană, înființată în 1904 și preluată de Lukoil în 1998, unitatea din Ploiești reprezenta aproximativ o cincime din capacitatea națională de rafinare. Potrivit informațiilor citate de Mediafax din dosarul de insolvență, compania are datorii de 247 de milioane de lei către furnizori și de 225 de milioane de euro către Litasco, acționarul majoritar. Demersul insolvenței a fost ales ca soluție pentru protejarea activelor, menținerea locurilor de muncă și păstrarea unei șanse de repornire ulterioară, într-un context în care România depinde în proporție de circa 75% de importurile de țiței.