Externe: România cere fonduri europene consistente pentru dezvoltare, apărare și conectivitate regională
Ministrul de Externe Oana Țoiu a prezentat, într-o întâlnire cu ambasadorii statelor membre UE acreditați la București, direcțiile pe care România le urmărește în negocierile privind viitorul buget european pentru intervalul 2028-2034, punând accent pe coeziune, competitivitate și securitate.
Potrivit Mediafax, discuția a avut loc vineri, 11 septembrie, la o reuniune organizată de Ambasada Irlandei, țară care deține președinția Consiliului UE. Printre temele centrale s-a numărat viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii, România poziționându-se ca actor implicat activ în negocieri și susținător al unui buget consistent, care să răspundă atât nevoilor de reducere a disparităților economice, cât și obiectivelor de competitivitate.
Oana Țoiu a subliniat importanța fondurilor de coeziune și a Politicii Agricole Comune pentru diminuarea diferențelor dintre statele UE, dar și necesitatea ca firmele românești, în special IMM-urile, să beneficieze de acces facilitat la instrumentele europene dedicate competitivității. Ministrul a adus în discuție și dependența economiei românești de Piața Unică, arătând că majoritatea schimburilor comerciale ale țării, peste 70% din exporturi și importuri, sunt legate de aceasta. Pe acest fond, investițiile în infrastructura de transport - autostrăzi, căi ferate, poduri, puncte de trecere a frontierei, precum și rețelele energetice și de date - au fost prezentate drept priorități strategice, cu accent pe conectarea către vecinătatea estică și statele candidate la UE.
Un alt punct abordat a fost securitatea regională, în special în zona Mării Negre. Șefa diplomației române a pledat pentru întărirea componentei de apărare la nivel european și pentru integrarea acestor obiective în viitoarele finanțări comunitare. A fost menționată și propunerea comună a României și Bulgariei de a pune în funcțiune un Hub de securitate maritimă, menit să sprijine monitorizarea și reacția la riscurile hibride din regiune, relevante inclusiv pentru comerțul cu cereale.
În plus, reuniunea a inclus discuții despre extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest și statele din estul continentului, România susținând accelerarea acestui proces. Ministrul a adus în atenție și rolul țării în structuri regionale precum Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est și Inițiativa Central-Europeană, precizând că, înaintea Adunării Generale a ONU, Bucureștiul intenționează să aprofundeze dialogul cu parteneri din Orientul Mijlociu, inclusiv pentru sprijinirea eforturilor de reducere a tensiunilor.