Ce ascunde capul cașalotului: un organ straniu care ar putea explica loviturile sale devastatoare
O poveste veche de peste 200 de ani, legată de scufundarea navei baleniere Essex care a inspirat romanul „Moby-Dick”, primește acum confirmări științifice. Cercetători au filmat cașaloți lovindu-se cap în cap și au măsurat forța impactului, ajungând la concluzia că anatomia capului acestor animale ar putea funcționa ca o veritabilă armă naturală.
Potrivit Mediafax, totul pornește de la relatarea lui Thomas Nickerson, un tânăr marinar de doar 15 ani care s-a aflat la bordul navei Essex în 1820, când aceasta a fost scufundată de un cașalot uriaș. Nickerson a povestit, la aproape 50 de ani distanță, cum animalul a acționat pe fugă, lovind vasul cu o forță atât de mare încât echipajul a fost proiectat la podea, iar după o retragere de câteva sute de metri s-a întors pentru o a doua lovitură fatală, care a distrus prova și a dus la scufundarea navei.
Cei 20 de marinari rămași fără vas au navigat în bărci mici mii de kilometri până la uscat, iar experiența lor avea să devină una dintre cele mai cunoscute povești de supraviețuire maritimă, sursă de inspirație pentru romanul lui Herman Melville.
Explicația științifică pentru forța acestor lovituri ar putea sta în structura capului cașalotului, care ocupă aproape o treime din lungimea corpului animalului. În partea frontală se găsește un organ mare și moale, numit spermaceti, plin cu o substanță uleioasă intens exploatată în trecut pentru combustibil, lumânări sau săpun — motiv pentru care sute de mii de cașaloți au fost vânați în secolele XVIII și XIX. Deși extrem de valoros comercial, rolul biologic real al acestui organ a rămas neclar până astăzi.
O ipoteză veche, susținută inițial de ofițerul navei Essex, sugerează că spermaceti ar putea funcționa ca un amortizor natural, folosit de masculi în confruntările directe pentru dominanță. Cercetătorul Alec Burslem, de la Universitatea din Hawaii, a filmat recent cașaloți tineri accelerând unul spre celălalt și ciocnindu-se cap în cap, în apropierea Azorelor și a Insulelor Baleare. Una dintre cele mai puternice coliziuni observate a implicat o viteză de aproximativ 4,5 metri pe secundă, cu un impact estimat la 460 de kilonewtoni, iar pentru un exemplar adult de mari dimensiuni forța ar putea depăși 1.200 de kilonewtoni — comparabil, spun specialiștii, cu impactul unui autobuz aflat în mișcare la 65 km/h. Deși aceste date susțin ideea unei „arme” biologice, funcția exactă a organului spermaceti rămâne, potrivit cercetătorilor, un subiect care necesită studii suplimentare.