Termenul de „Moși” se referă la strămoși și, în sens mai amplu, la toate persoanele decedate din familie sau comunitate. Prin slujbele religioase organizate cu această ocazie se menține o punte spirituală între cei vii și cei plecați, iar amintirea lor este onorată de credincioși.

Alegerea zilei de sâmbătă pentru pomenirea morților nu este întâmplătoare în tradiția ortodoxă — ea are legătură cu perioada în care trupul lui Iisus Hristos s-a aflat în mormânt, înainte de Înviere. De-a lungul anului bisericesc există mai multe asemenea momente de pomenire colectivă: Moșii de primăvară, cei de vară dinaintea Rusaliilor, cei de toamnă din noiembrie și Moșii de iarnă, dinainte de Postul Paștelui.

Un rol esențial în ritualul de Sâmbăta Morților îl are coliva, făcută din boabe de grâu fierte și îndulcite, simbol al vieții veșnice. Aceasta este dusă la biserică pentru sfințire și apoi împărțită enoriașilor. Pe lângă colivă, oamenii aduc și alte daruri — pâine, colaci, vin, mâncăruri gătite acasă, fructe de sezon sau dulciuri specifice zonei, precum plăcinta cu dovleac. În unele regiuni se obișnuiește adăugarea unui bănuț în pachet, deși acest gest ține de credința populară, nu de rânduiala bisericească.

Ziua este marcată și prin participarea la Liturghie și la slujbe de parastas, unde credincioșii depun pomelnice cu numele celor decedați. De asemenea, mulți oameni merg la cimitir pentru a curăța mormintele, a aprinde lumânări și a lăsa flori, păstrând astfel vie legătura cu cei plecați. În multe cazuri, pomenirea este urmată de o masă alături de familie și prieteni, iar alimentele pot fi oferite și celor care au nevoie de ajutor, ca formă de milostenie.