Conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), o gospodărie este considerată afectată de sărăcie energetică atunci când cheltuielile cu energia trec de 10% din veniturile totale. Acest prag oferă o imagine mai clară a problemei decât indicatorii oficiali ai UE, care se concentrează doar pe incapacitatea locuinței de a fi încălzită corespunzător.

La nivelul Uniunii Europene, estimările arată că între 17% și 22% dintre gospodării se confruntă cu această presiune financiară. Situația este mult mai gravă în țări precum România, Bulgaria sau Grecia, unde procentul urcă până la 30-40%, din cauza combinației dintre venituri reduse, locuințe slab izolate și sisteme de încălzire învechite. În cazul familiilor cu venituri mici din aceste state, energia poate ajunge să reprezinte 15-20% din buget.

În schimb, în țări precum Spania sau Portugalia, problema ține mai degrabă de calitatea locuințelor și de fluctuațiile prețurilor, afectând 20-25% dintre gospodării. La polul opus, statele nordice și vestice, precum Finlanda, Danemarca sau Luxemburg, înregistrează doar 5-10%, nu pentru că energia ar fi mai ieftină, ci datorită veniturilor mari, eficienței energetice a clădirilor și sprijinului social solid.

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, explică faptul că indicatorul clasic al UE arată doar o parte a realității. „Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arată altceva: familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli importante – hrană, sănătate, educație”, a declarat acesta. Potrivit lui, criza energetică din 2022-2023 a demonstrat cât de fragil este echilibrul financiar al multor familii europene, iar fără măsurile de plafonare a prețurilor și sprijin guvernamental, situația ar fi fost mult mai dramatică.