Foametea din Moldova sovietică: cum o secetă s-a transformat într-o tragedie administrativă
Un episod tragic din istoria RSS Moldovenești arată cum o recoltă slabă, cauzată de condiții naturale nefavorabile, a fost agravată de deciziile autorităților sovietice, ducând la una dintre cele mai grave foamete din regiune. Potrivit Digi24, consecințele acelei perioade au rămas documentate abia după căderea regimului comunist.
În 1946, producția agricolă din RSS Moldovenească a fost grav afectată de secetă, însă autoritățile sovietice nu au ajustat cotele de colectare a cerealelor în funcție de această realitate. Planul stabilit pentru acel an a fost de 265.000 de tone, o cifră apropiată de cea din 1945, an în care recolta fusese una obișnuită.
Populația din mediul rural a fost obligată să predea statului nu doar cerealele, ci și alte resurse esențiale precum laptele și ouăle, chiar și atunci când acestea lipseau din gospodării. Această politică de colectare forțată a lăsat comunitățile fără resurse minime de supraviețuire.
Drept consecință directă, în iarna care a urmat seceta s-a instalat o foamete devastatoare. Istoricii estimează că numărul victimelor a variat, potrivit diverselor surse, între aproximativ 150.000 și 300.000 de persoane decedate.
Informațiile despre amploarea reală a tragediei au rămas inaccesibile publicului timp de decenii, arhivele fiind deschise abia după anul 1989. Analiza evenimentelor arată o distincție clară: dacă seceta a fost un fenomen climatic independent de voința umană, foametea care a urmat a fost rezultatul direct al unor decizii politice și administrative.