Cercetătorii vorbesc despre o schimbare de paradigmă în lupta cu Alzheimer
Timp de decenii, diagnosticul de Alzheimer a fost asociat cu lipsa oricărei speranțe de tratament. Un raport global recent arată însă că această percepție se schimbă rapid, pe fondul progreselor din ultimii ani în cercetarea medicală și în identificarea factorilor de risc care pot fi controlați.

Potrivit Digi24, care citează Science Alert, Raportul Mondial privind Boala Alzheimer din 2026 arată că specialiștii nu mai privesc această afecțiune ca fiind complet netratabilă. Documentul a fost realizat de organizația Alzheimer's Disease International, în colaborare cu jurnalistul specializat în sănătate Paul Gallagher.
În ultimii cinci ani au apărut medicamente capabile să încetinească, într-o măsură moderată, evoluția bolii în fazele incipiente. În plus, tot mai multe studii arată că anumite forme de demență ar putea fi amânate sau chiar evitate dacă sunt gestionați anumiți factori de risc din timpul vieții, precum tensiunea arterială crescută, diabetul, fumatul, sedentarismul sau consumul excesiv de alcool.
Raportul compară acest moment din cercetarea Alzheimer cu progresele înregistrate în oncologie în anii '90, când primele tratamente, deși limitate, au deschis drumul spre soluții mult mai eficiente ulterior. Autorii subliniază că nu a apărut încă o descoperire revoluționară similară penicilinei, dar se conturează o schimbare graduală de abordare: de la simpla gestionare a simptomelor la prevenție, de la tratamentul universal la intervenții personalizate.
Documentul atrage atenția că numărul persoanelor afectate de demență ar putea ajunge la 139 de milioane până în 2050, pe fondul îmbătrânirii populației la nivel mondial. Chiar și o întârziere modestă a debutului bolii ar putea reduce semnificativ numărul cazurilor. Recent, Organizația Mondială a Sănătății a emis recomandări privind reducerea riscului de demență, menționând că aproape jumătate dintre cazuri ar putea fi prevenite prin controlul a 14 factori de risc modificabili.