Potrivit procurorilor din Dortmund, bărbatul este suspectat că a supravegheat lagărul Stalag 326 VI K din localitatea Senne, aflată în nord-vestul Germaniei, unul dintre cele mai mari centre de detenție pentru prizonieri sovietici din perioada nazistă. Ancheta se află încă în desfășurare, iar acuzațiile vizează complicitate la mai multe cazuri de omor legate de activitatea sa în acel lagăr.

Un dosar similar viza un alt fost gardian al aceluiași lagăr, însă acesta a murit recent, la vârsta de 99 de ani, potrivit procuroarei Sonja Frodermann, citată de BBC. Se mai menționează că un al treilea suspect, tot centenar, fost gardian la Stalag VI A din Hemer, face de asemenea obiectul unei anchete separate.

Site-ul memorial al lagărului arată că aproape o treime din prizonierii sovietici aduși în Germania nazistă între 1941 și 1945 au trecut prin complexul de la Senne, unde erau supuși muncii forțate. Condițiile de detenție erau extrem de dure, iar mulți dintre cei aproximativ 180.000-200.000 de prizonieri înregistrați acolo au murit din cauza tratamentelor inumane și a lipsei de hrană; zeci de mii sunt înmormântați chiar în zona lagărului. Pe lângă soldații sovietici, în Senne au fost ținuți captivi și prizonieri din Franța, Polonia, Serbia și Belgia.

Legislația germană nu prevede prescripție pentru infracțiunea de omor sau complicitate la omor începând din 1979, tocmai pentru a permite tragerea la răspundere a celor implicați în crimele regimului nazist. Totuși, la peste opt decenii de la încheierea războiului, identificarea și judecarea acestor persoane devine tot mai dificilă. Un exemplu este cazul lui Josef Schütz, condamnat în urmă cu patru ani, la 101 ani, la cinci ani de închisoare pentru fapte similare la Sachsenhausen; acesta a murit în 2023 fără să execute pedeapsa, în timp ce contesta sentința. De asemenea, o fostă secretară a unui lagăr de concentrare a fost condamnată în 2022 la o pedeapsă cu suspendare, murind anul trecut la 99 de ani.