Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ghigiu a arătat că una dintre primele sale acțiuni, odată instalat la minister, va fi o evaluare amănunțită a modului în care au fost cheltuite fondurile disponibile în actualul exercițiu financiar european. El spune că va verifica dacă personalul insuficient a contribuit la întârzierile semnalate și a precizat că va dispune și un control intern pentru clarificarea situației.

Referitor la Planul Național de Redresare și Reziliență, viitorul ministru a explicat că obiectivul principal va fi atragerea integrală a sumelor rămase disponibile pentru România, cu respectarea calendarului impus de instituțiile europene. Ghigiu intenționează să grăbească elaborarea documentelor cerute de Comisia Europeană și, pentru proiectele care riscă să nu fie finalizate la timp, va analiza variante alternative de finanțare, ținând cont de stadiul lucrărilor și de resursele existente.

Printre măsurile propuse se numără simplificarea birocrației, desemnarea unor responsabili clari pentru proiectele întârziate și crearea unor echipe speciale dedicate accelerării investițiilor considerate prioritare. De asemenea, Ghigiu dorește să impulsioneze Programul Tranziție Justă, prin sprijin pentru firme, investiții și cursuri de formare în regiunile afectate de restructurarea industrială.

Oficialul a mai spus că va coordona, împreună cu autoritățile locale, mediul universitar și cel de afaceri, pregătirea viitorului Plan de Parteneriat Național și Regional pentru perioada 2028-2034. Totodată, promite rapoarte periodice despre sumele europene obținute de România și despre stadiul investițiilor. „Fiecare euro atras trebuie să se regăsească într-o investiție finalizată, într-un serviciu public mai bun sau într-o oportunitate concretă pentru cei care trăiesc și muncesc în România”, a declarat Mihai Alexandru Ghigiu.