Vicepreședinta patronatului importatorilor de forță de muncă avertizează asupra unor lacune din noua lege a angajării străinilor
Deși OUG 32/2026 a pus capăt unor abuzuri din recrutarea lucrătorilor extracomunitari, actul normativ conține prevederi care pot afecta agențiile de plasare și funcționarea pieței muncii, susține Elena Panțiru, vicepreședinta Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, într-un interviu acordat Economica.net.

Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, citate de Economica.net, la sfârșitul anului 2025 peste 148.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene, a Spațiului Economic European și a Elveției dețineau permis de ședere pentru muncă în România. Din 2022 până în prezent, cetățenii din Nepal reprezintă cel mai numeros grup de străini angajați legal în țara noastră.
Elena Panțiru atrage atenția că noua ordonanță impune agențiilor de recrutare o răspundere disproporționată, întrucât acestea sunt obligate să dea socoteală pentru acțiunile angajatorilor și ale lucrătorilor, fără a avea, în același timp, dreptul de a interveni concret asupra acestora. „Ordonanța obligă agenția să răspundă pentru comportamentul lucrătorului şi al angajatorului, deşi aceleiași agenții îi interzice expres orice pârghie de control: nu poate reține documente, nu poate restrânge libertatea de mişcare, nu poate solicita garanţii”, a declarat Panțiru pentru Economica.net.
Un alt neajuns semnalat vizează situația în care un angajat străin decide să se mute în alt stat membru UE, folosindu-se de un drept recunoscut la nivel european – fapt care poate pune agenția care l-a adus în țară în pericol de a-și pierde autorizația, deși nu are nicio vină. Reprezentanta patronatului consideră că răspunderea firmelor de recrutare ar trebui limitată strict la propriile obligații, cum ar fi anunțarea autorităților în cazul unor nereguli constatate.
Panțiru critică și cerința ca agențiile să găsească fără încetare noi locuri de muncă pentru același angajat, transformându-le practic în garanți permanenți ai ocupării acestuia; ea propune ca o singură ofertă potrivită, dacă este refuzată nejustificat de lucrător, să fie suficientă pentru îndeplinirea obligației legale. Totodată, ea a subliniat că, între intrarea în vigoare a ordonanței, pe 27 aprilie, și publicarea în august a hotărârii privind noua platformă de autorizare, angajatorii nu au putut depune nicio cerere pentru forță de muncă străină, sistemul rămânând nefuncțional o perioadă îndelungată.