Calculele arată că sumele plătite anual au crescut constant: de la 568,44 milioane lei în 2021, la 967,52 milioane lei în 2022, apoi 1,077 miliarde lei în 2023 și 1,32 miliarde lei în 2024. Doar în primele nouă luni ale lui 2025 s-a adăugat încă peste 1,1 miliard lei, ceea ce duce totalul acumulat la peste 5 miliarde lei.

Mecanismul de plată funcționează din 2021, când statele membre UE au început să contribuie cu o taxă de 0,80 euro pentru fiecare kilogram de ambalaj din plastic care nu ajunge să fie reciclat. Documentul semnat de Adrian Teampău și Anca Andrei-Cimbru, specialiști Deloitte în taxe de mediu, atrage atenția că fiecare kilogram nereciclat afectează direct bugetul public prin majorarea acestei contribuții naționale.

La nivelul întregii Uniuni Europene, situația nu este mult mai bună: datele Eurostat pentru 2024 arată că fiecare locuitor a generat în medie 35,9 kg de deșeuri din ambalaje plastic, însă doar 15,3 kg au fost efectiv reciclate. Practic, rata de reciclare se oprește la 42,4%, iar diferența de peste 20 kg pe cap de locuitor rămâne nerezolvată.

Autorii analizei insistă asupra faptului că simpla existență a pubelelor sau sacilor pentru colectare separată nu garantează rezultate, dacă ridicarea deșeurilor este neregulată sau fracțiile ajung amestecate. „Existenţa formală a unei pubele sau a unui sac galben nu este suficientă dacă deşeurile sunt ridicate neregulat, fracţiile sunt amestecate ulterior sau cetăţenii nu primesc instrucţiuni clare privind ambalajele acceptate”, se arată în document. Specialiștii recomandă, de asemenea, trasabilitate completă a materialelor, de la colectare până la reciclarea efectivă, și utilizarea unor indicatori uniformi de către toți actorii implicați — producători, operatori de salubritate, sortatori și reciclatori.