Potrivit Economica.net, scumpirea este alimentată în principal de evoluția prețurilor la gaze naturale, în condițiile în care statele europene întâmpină obstacole tot mai mari în refacerea rezervelor, din cauza concurenței globale pentru resurse.

Conflictul din Iran a agravat situația, deoarece blocarea Strâmtorii Ormuz a afectat livrările de gaz lichefiat provenite din Qatar, adăugând presiune suplimentară pe piețele europene deja tensionate.

Ulf Ek, director de investiții la fondul Northlander Commodity Advisors LLP, a avertizat: „Există potenţialul unor preţuri mai mari la energie şi poate un avans mai rapid decât cea pe care am văzut până acum. Putem spera că va fi o iarnă cu vânt şi soare, dar dacă nu va fi aşa, atunci preţurile la electricitate, gaze şi cărbune vor creşte”. Acesta estimează că, într-un scenariu de iarnă geroasă combinată cu livrări reduse din Orientul Mijlociu, cotațiile angro ar putea urca cu până la 50%, deși impactul direct asupra facturilor populației ar fi atenuat de contractele încheiate anticipat de furnizori.

Comparativ cu criza din 2022, când întreruperea gazului rusesc a împins prețurile peste 1.000 de euro pe megawatt-oră, Europa se află acum într-o poziție mai solidă, datorită diversificării furnizorilor și extinderii infrastructurii pentru gaz lichefiat. Totuși, această adaptare a crescut expunerea continentului la fluctuațiile pieței globale de GNL, unde concurează cu cumpărători din alte regiuni.

Energia solară a redus semnificativ impactul prețurilor volatile la combustibili fosili în lunile de vară, însă eficiența ei scade drastic iarna, mai ales în nordul Europei. În acest context, parcurile eoliene rămân principala resursă regenerabilă capabilă să susțină cererea de energie ieftină în sezonul rece.