Potrivit unui raport recent al Departamentului american pentru Agricultură (USDA), citat de Economica.net, industria românească a cărnii de pui ar putea avansa cu 6% în acest an, un ritm superior mediei europene de 3,4%, urmat de o creștere suplimentară de 3% în 2027. Printre factorii favorabili se numără absența focarelor de gripă aviară în fermele comerciale și cererea solidă atât pe piața internă, cât și la export.

La nivelul întregii Uniuni Europene, evoluția pozitivă este alimentată și de reducerea concurenței venite din partea Braziliei, după ce UE a interzis importul de carne de pui brazilian începând cu 3 septembrie 2026. În același timp, valurile de căldură extremă și seceta din 2026 au afectat sectorul avicol european, provocând pierderi importante de păsări, în special găini ouătoare, și au dus la creșterea costurilor din cauza disponibilității reduse a furajelor.

Polonia rămâne cel mai mare producător de carne de pui din UE, cu peste 21% din producția europeană, majoritatea fiind exportată atât în interiorul blocului comunitar, cât și în afara acestuia. Autoritățile de la Varșovia estimează o creștere de 3,7% a producției în 2027, după un avans de 8% în 2026, pe fondul ieftinirii furajelor din perioada precedentă.

În ceea ce privește prețurile, raportul arată diferențe considerabile între statele membre. Deși Polonia a fost multă vreme cea mai ieftină piață, avantajul competitiv se erodează treptat, prețurile poloneze apropiindu-se de cele din România și Spania. Conform datelor Comisiei Europene, prețul mediu al cărnii de pasăre la poarta fermei în România a fost de 243,3 euro la 100 de kilograme, sub media europeană de 287,4 euro, în timp ce Polonia continuă să ofere cele mai mici prețuri, urmată de Bulgaria și Slovacia.