Inițiativa legislativă a fost susținută în Senat cu 229 de voturi favorabile față de 105 contra, votul fiind sprijinit și de formațiunea de extremă dreapta Adunarea Națională. Pe parcursul dezbaterilor parlamentare, conținutul proiectului a fost semnificativ extins și înăsprit față de forma inițială.

Ideea acestei legi a apărut inițial ca reacție la revoltele stradale produse după câștigarea Ligii Campionilor de către Paris Saint-Germain, în luna mai. Executivul condus de Emmanuel Macron a decis însă să grăbească procesul legislativ după episoadele de jaf și distrugeri înregistrate pe 17 octombrie, când au început manifestațiile legate de scumpirea costului vieții.

Forma inițială a documentului, formată din doar cinci articole, a ajuns să includă aproape 20 de prevederi noi, introduse la cererea guvernului și a senatorilor din dreapta eșicherului politic. Printre schimbările esențiale se numără posibilitatea ca statul să ceară despăgubiri de până la 10.000 de euro nu doar autorilor direcți ai pagubelor, ci și celor care aderă voluntar la grupări ce comit violențe sau perturbă ordinea publică. Totodată, autoritățile vor putea sechestra diverse forme de ajutor social — alocații familiale, sprijin pentru locuințe, venitul minim garantat sau alte beneficii — de la persoanele aflate în imposibilitatea de a achita despăgubirile.

Legea introduce și alte instrumente de control: restricții administrative pentru organizarea de proteste, pedepse mai severe, limitări la intrarea în țară pentru anumiți cetățeni străini, utilizare extinsă a dronelor în anchete și a sistemelor video automatizate de supraveghere. De asemenea, va fi posibilă evacuarea din locuințe sociale a persoanelor care generează tulburări, iar conținutul online care instigă la violență va putea fi eliminat în mai puțin de 24 de ore de la sesizare.

Votul are loc într-un context tensionat pentru guvernul Macron, marcat de două weekenduri consecutive cu proteste ample, uneori violente. Deși executivul a acceptat parțial cererile elevilor care manifestează de peste o lună, mobilizarea acestora continuă, iar cadrele didactice au anunțat că li se vor alătura. Sindicatele, organizațiile studențești și mișcarea „vestelor galbene” au programat o nouă zi de proteste pentru sâmbătă, iar o grevă generală anunțată pentru 5 noiembrie riscă să extindă nemulțumirile în mai multe domenii de activitate.