ASF cere un plan național pentru dezvoltarea pieței de capital din România
Vicepreședintele ASF, Gabriel-Ioan Avrămescu, a atras atenția că România are nevoie urgentă de o strategie coerentă privind piața de capital, avertizând că instituția pe care o reprezintă funcționează în prezent cu resurse limitate din cauza restricțiilor bugetare și administrative.

Potrivit Economica.net, oficialul a vorbit la a IX-a ediție a Forumului Pieței de Capital, eveniment organizat de Financial Intelligence, unde a subliniat necesitatea ca țara să valorifice mai bine resursele financiare interne pentru a susține economia și companiile locale.
Avrămescu a explicat că simpla funcționare a pieței nu este suficientă, fiind necesară o piață mai dezvoltată, cu lichiditate crescută, mai mulți investitori activi, un număr mai mare de companii listate și instrumente financiare adaptate cerințelor economiei românești. El a menționat că inițiative precum noile oferte publice inițiale, crearea de produse financiare noi și punerea în funcțiune a Contrapărții Centrale, alături de Piața de creștere, reprezintă etape esențiale în acest proces.
„Ajungem la una dintre problemele fundamentale cu care ne-am confruntat în ultimii ani: direcția în care vrem să mergem și curajul de a ne asuma această direcție”, a declarat Avrămescu, adăugând că statul trebuie să decidă clar dacă își dorește ca piața de capital să contribuie activ la finanțarea investițiilor, infrastructurii și inovației, sau să aibă un rol regional și european relevant.
Oficialul ASF a precizat că o astfel de strategie necesită angajament politic ferm, dar și instituții solide care să o poată implementa. El a criticat faptul că numeroase decizii din trecut au fost adoptate ca reacții imediate, fără evaluarea impactului pe termen lung asupra funcționării instituției.
Avrămescu a avertizat că capacitatea de supraveghere a piețelor financiare de către ASF s-a redus cu aproape jumătate, iar blocajele administrative, inclusiv cele legate de achiziții, limitează abilitatea autorității de a face față riscurilor tot mai complexe generate de evoluția tehnologică. El a subliniat că interdicțiile privind angajările și reorganizarea internă afectează direct capacitatea instituției de a se adapta la provocările actuale ale pieței.